”Primăvara neagră”

                Un "bici neuronic" e scriitura acestui american a cărui viață s-a desfășurat în întregime în secolul XX. Cunoscut și admirat mai ales pentru stilul său voit curajos dar lipsit de pudoare din alte romane ("Sexus", "Nexus", "Plexus") Miller ne relevă omul postmodern, cu creierul facut țăndări, sensibil până în vârful unghiilor, incapabil să se controleze emoțional. 
Autorul se descrcă, experimentând o stare de beatitudine a sincerității: "Pentru mine cartea este omul și cartea mea este omul care sunt, omul confuz, neatent, nesăbuit, omul desfrânat, omul obscen, lăudăros, amabil, conștiincios, mincinos, dar știind să rostească, diabolic, adevărul". 
Decorul ?
Mai e nevoie de decor ?
De fapt decorul nu este altceva decat o reflexie a stării personajului. Spațiul este subiectiv, culorile ... un nonsens. 
Seamana bine cu o pelicula ”noir”.